Design interior

#Millennials. Loredana Todor, designer de interior: Spaţiile de birouri prost amenajate te pot îmbolnăvi

Share pe Facebook

Loredana Todor este designer de interior. A studiat la Istituto Europeo di Design în Italia, apoi la University of The Arts London. Şi asta după ce a trecut prin facultatea de Psihologie din Cluj. A îmbinat tot ceea ce a învăţat pentru a deveni atât designer de locuinţe, cât şi de birouri. Spune că modul în care sunt aranjate birourile, mai ales ale corporaţiilor (de genul open space) este definit prin disconfort, calitatea aerului proastă şi culori care induc tristeţea. Designul interior poate creşte productivitatea într-o companie, aşa cum îl poate reduce sau te poate chiar îmbolnăvi. Dacă designul este bine făcut, scade chiar rata de vandalism din închisori (că tot e un subiect la modă). Lucrarea sa de diplomă s-a axat pe studierea influenţei designului biofilic în reabilitarea juvenilă din Centrele de Reeducare a Minorilor.

Există acest sindrom, numit sick building syndrome? Îl simte oare toata lumea?

Da, există şi creează o problemă peste tot în lumea modernă din cauza costurilor mari pe care le generează. Costuri umane, îmbolnăvind angajaţii, şi costuri financiare pentru companii din cauza concediilor medicale şi a productivităţii scăzute. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat multe simptome cauzate de Sick Building Syndrome (SBS), de la simple iritaţii şi alergii până la efecte neurotoxice care pot afecta sănătatea unor indivizi pe termen lung.

Loredana, care este motivul pentru care te-ai putea simţi rău într-o clădire sau într-un birou?

Sunt mai mulţi factori care contribuie la aceasta. În principal este sistemul de ventilaţie, mai precis neeliminarea totală a aerului viciat şi lipsa aerului proaspăt. Toxicitatea crescută poate fi produsă şi de materialele folosite în designul de interior - cum ar fi mocheta, PVC-ul, parchetul laminat şi mobilierul de calitate inferioară. Alte cauze pot fi iluminatul ineficient. Factorii de mediu sunt inter-relaţionaţi cu factori psihologici. Sarcinile multe şi stresul ar putea fi diminuate dacă angajatul s-ar simţi respectat prin amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de birouri. Acest lucru l-ar face pe angajat să vină cu plăcere la muncă şi i-ar creşte productivitatea.

Un alt factor care contribuie este lipsa relaţiilor interpersonale în spaţiul unde îşi desfăşoară activitatea. Din această cauză se încearcă crearea unor spaţii pentru a lua prânzul în care este încurajată interacţiunea dintre diverse departamente ale unei companii sau dintre angajaţii diverselor companii care au birouri în aceeaşi clădire. Lucrarea mea de diplomă de la facultatea de design a fost proiectarea unui modul multifuncţional care să poată fi utilizat în diversele spaţii goale care se creează în birourile de tip open-plan.

Cum se poate scăpa de asta? Bănuiesc ca nu prin tratament medicamentos, nu?

Există un trend de câţiva ani în arhitectură, dar trend este puţin spus. Este o soluţie salvatoare, bazată pe cercetare, care creează spaţii de lucru people-oriented. Green buildings care prevăd grădini interioare cu plante de mari dimensiuni, cu grădini verticale care au încorporate plante care absorb toxinele. Acestea sunt proiectate să folosească la maximum lumina naturală şi folosesc sisteme avansate pentru a proteja clădirea de căldura de afară, şi astfel să permită deschiderea a cât mai multor geamuri, pentru o ventilaţie naturală. Inginerii studiază încă de la construcţie fluxul de aer natural pentru a adapta deschiderile clădirii. Pe lângă aerul natural, sistemele de ventilaţie trebuie să fie performante şi întreţinute frecvent deoarece calitatea aerului este cea mai importantă. În amenajare este indicată folosirea materialelor colorate cu vopsea pe bază de apă. Ideal este iluminatul natural - pe cât posibil. Iluminatul general trebuie să fie corespunzător şi este de preferat să existe cel puţin o sursă de iluminat individuală pentru fiecare loc de muncă în parte, care să fie controlată de utilizatorul biroului respectiv. 

Se spune că esteticul nu este util, că poţi bine-mersi să locuieşti şi într-o casă urâtă sau să lucrezi şi într-un birou inestetic. Se pare ca nu este aşa, nu?

Această întrebare este, evident, retorică! Ştim şi simţim cu toţii cât de mult ne afectează mediul înconjurător. Nici măcar închisorile nu ar trebui să fie minimaliste şi anoste. Doar cele de maximă siguranţă, unde suntem limitaţi de reglementari. Lucrarea mea de masterat a constat în studierea influenţei designului biofilic în reabilitarea juvenilă din Centrele de Reeducare a Minorilor. Într-un penitenciar în care s-a investit în arhitectură şi în designul de interior s-a demonstrat că rata de vandalism a scăzut cu 90% şi mult din procentul de 10% era cauzat de mici accidente. Cred că fiecare spaţiu trebuie creat cu mult respect pentru fiinţa umană.   

De ce ai ales să studiezi acest domeniu?

M-am trezit cumva „împinsă” în acest domeniu, deoarece prima dată am urmat cursurile Facultăţii de Psihologie, deşi de mică mi-am dorit ceva legat de design. Pe atunci nu ştiam cum se numeşte. Şi, pentru că nu erau cursuri de design de interior la Cluj, am optat pentru psihologie. Nu era vocaţia mea, aşa că nu am renunţat la pasiunea pentru design. În 2006 am plecat la Milano, unde am urmat cursurile Istituto Europeo di Design. După câţiva ani de practică am simţit nevoia să mai studiez ceva şi, ca să nu pierd cunoştinţele din psihologie, fiind sigură că există o relaţie între aceste domenii, am tastat pe Google cuvintele design de interior şi psihologie. Bineînţeles, în engleză - domeniile noi ajung mai greu la noi. Am fost plăcut surprinsă să descopăr că exista un domeniu vast care studiază influenţa mediului înconjurător asupra stării de bine a individului. Şi aşa am ajuns să fac un curs de master în cercetare în acest domeniu.

Cum arata biroul tău?

Biroul meu este foarte personalizat. L-am făcut în stil eclectic combinând diverse piese dragi mie. Mi-am dorit un mediu foarte plăcut în care să lucrez şi, în acelaşi timp, să transpară puţin din personalitatea mea pentru a ajuta clienţii să decidă dacă sunt designerul potrivit pentru ei sau nu. Este foarte important să simţi, client fiind, că ai întâlnit un designer care poate să îţi înţeleagă stilul personal şi să îţi creeze un loc perfect pe care să-l poţi numi „acasă”.

Cum ar trebui să arate biroul unui om care lucrează în stres?

Sunt foarte multe elemente care ajută în acest sens, însă trebuie foarte bine combinate. De exemplu: ştiţi de ce uniformele chirurgilor sunt verzi? Când chirurgul îşi ridică ochii obosiţi de pe culoarea roşie, aceştia se odihnesc pe culoarea verde. Deci acelaşi lucru se întâmplă şi când îţi iei privirea de pe monitor. Este indicat să vezi ceva verde ca să îţi relaxezi ochii. Dar, în acelaşi timp, culoarea verde leneveşte şi nu este o culoare care te energizează. Atunci creezi zone cu plante unde ochiul se odihneşte, amenajând alte zone pentru a influenţa creativitatea şi a îmbunătăţi productivitatea. Designul biofilic studiază mult influenţa naturii în mediile construite şi modul în care plantele şi formele organice ne pot ajuta să facem faţă mai bine la un stil de viaţă stresant.

Cum priveşti arta feng shui?

Feng shui este o pseudoştiinţă. Sunt un ansamblu de principii care mie mi se par ilare - de exemplu, cazul capacului de la toaletă care trebuie păstrat închis tot timpul pentru a nu permite energiilor pozitive să fie aspirate afară. În plus, vasul de toaletă trebuie poziţionat cât mai departe de uşă şi, preferabil, ascuns de un perete sau o perdea pentru a le fi dificil energiilor sa găsească conducta de scurgere.

Enviromental psychology (psihologia mediului înconjurător), în schimb, este o ştiinţă care, prin prezenţa evidenţelor empirice, încearcă să probeze anumite convingeri. Acesta este un domeniu interdisciplinar care se concentrează pe interacţiunea dintre indivizi şi mediul înconjurător, inclus fiind şi mediul construit şi explorând probleme diferite. În cazul nostru, efectul mediului asupra stresului şi al performanţei umane.

Unde în lume ai văzut cele mai frumoase birouri?

Cred că birourile Google depăşesc orice imaginaţie. Invit orice manager să se inspire. Sigur, acele birouri sunt proiectate pentru minţi tinere şi creative. Astfel de birouri nu se vor potrivi unei firme de avocatură. Însă ne putem face o idee despre importanţa designului de interior în productivitate şi creativitate.

Culorile ne influenţează productivitatea? Care este cea care influenţează cel mai mult, care este cea care o inhibă?

Vreau să precizez că nu ajunge să colorezi pereţii corect dacă nu respecţi cât mai mulţi factori care ajută productivitatea. De exemplu, masa de lucru trebuie să fie mată şi să nu reflecte lumina care te poate obosi foarte tare şi, implicit, să îţi scadă productivitatea. Culorile nu trebuie să fie plictisitoare. Griul, bejul şi albul induc un sentiment de tristeţe. Un mix corect de culori poate creşte productivitatea. De exemplu, albastrul şi verdele în tonuri calmante îmbunătăţesc eficienţa şi ajută la concentrare. Pentru o stare de optimism şi pentru energie, se poate folosi un galben catifelat. 

viewscnt

Articole recomandate