Fine Living

Project Oi. Sau cum poate un ONG să ajute victimele traficului de persoane

Share pe Facebook

Ioana Săndescu şi Claudia Pedersen sunt două tinere care au în spate multă experienţă în domeniul social. Sunt iniţiatoarele Project Oi , un ONG de care se ocupă în timpul liber, dar în care se implică sută la sută. Ioana şi Claudia şi-au propus să ajute femeile care au fost victimele traficului de persoane. Femei vulnerabile, le-au numit cele două tinere şi au încercat să găsească o modalitate prin care le-ar putea ajuta. Ce le lipseşte acestor victime? Implicarea şi reîncadrarea în muncă. Acum, prin intermediul ONG-ul lor, „femeile vulnerabile” lucrează (şi sunt plătite pentru munca lor) la colecţia vestimentară Project Oi, o colecţie ce se va concretiza într-o expoziţie cu vânzare.

Pentru a susţine finaciar toate planurile lor de implicare socială, Claudia Pedersen  şi Ioana Săndescu organizează lunar (deja celebra) Şezătoare Urbană, un eveniment despre care participantele spun că reprezintă o oportunitate excelentă de petrecere cu folos a timpului liber.

Munca celor două tinere nu le aduce venituri, însă le aduce bucuria de a face lucruri bune şi valoroase pentru comunitate. Cu sprijinul mai multor parteneri (care s-au implicat tot ca voluntari) cele două speră să pună în practică şi alte idei, iar Project Oi să reuşească să sprijine cât mai multe categorii vulnerabile. 

Cum a luat naştere Project Oi? De unde v-a venit această idee?

Project Oi s-a născut ca un răspuns la provocările pe care le-am întâlnit în munca noastră de zi cu zi, în partea de advocacy şi prevenirea traficului de persoane. Lucrând cu diferite categorii vulnerabile în proiectele educative şi de dezvoltare comunitară, amândouă am simţit că este nevoie de oportunităţi reale care să producă venituri şi să reducă vulnerabilităţile în rândul celor cu care lucrăm. Încercând să găsim soluţii la această nevoie, ne-am dat seama că există întreprinderi sociale care lucrează în comunităţi defavorizate, însă nu toate au acces la prototipuri de design sau la pieţe de desfacere. Project Oi doreşte să creeze un spaţiu de întâlnire între aceste proiecte sociale existente şi publicul larg care este din ce în ce mai interesat în achiziţionarea de produse realizate de grupuri defavorizate. Astfel, încercăm să asigurăm o formă sigură de venit femeilor aflate în situaţii de vulnerabilitate, cum ar fi supravieţuitoarele de trafic uman, tinere mame, femei pensionate etc.

Cine sunteţi voi? Care este meseria voastră şi unde lucraţi acum?

Ioana: Lucrez în domeniul non-guvernamental, în prevenirea şi combaterea traficului de persoane. Din păcate, România continuă să fie una din principalele ţări-sursă pentru victimele acestui tip de crimă organizată, majoritatea victimelor fiind femei şi copii. Organizaţia cu care lucrez se numeşte eLiberare şi ne concentrăm mult pe prevenire, astfel încât Poject Oi a fost o extensie naturală şi firească la ceea ce făceam.

Claudia: Vin din mediul non-guvernamental, de asemenea. Până nu demult lucram pentru una din cele mai mari ONG-uri pentru drepturile copiilor. Acum, în afară de Project Oi, am decis să mă concentrez pe o altă pasiune de-a mea şi anume e-learning - sau învăţare online, aşa că actualul job title este Designer Instructional pentru una dintre cele mai mari corporaţii tech la nivel global.

Cum se împarte Project Oi?

Project Oi are trei componente principale, în diferite stadii de dezvoltare. Prima componentă este cea de întreprinderi sociale în cadrul cărora se produc obiecte de design de produs şi design funcţional. Aici, lucrăm cu diverse organizaţii care au şi un proiect de  economie socială şi ale căror servicii vor fi contractate pentru crearea colecţiilor Project Oi.

A doua componenta este #SezatoareaUrbana. Şezătoarea Urbană este o întâlnire a tuturor celor care au ceva de povestit... în timp ce tricotează sau croşetează. Aceste evenimente cu rol de strângere de fonduri se întâmplă o dată pe lună, momentan în Bucureşti, şi au un format de atelier creativ în care participanţii învaţă să creeze un anumit obiect, folosind fie croşeta, fie andrelele. Ca la orice şezătoare, există şi o componentă de poveste, în care discutăm despre diferite teme. Încercăm mult să clădim pe ideea de comunitate, în care oamenii să poată să găsească un spaţiu sigur în care să îşi exprime opiniile sau să îşi dezvolte cunoştinţele. De asemenea, credem mult în puterea de relaxare pe care o aduce tricotatul şi croşetatul, aşa că acest timp poate fi şi un tutorial pentru cum să ne canalizăm energiile într-o singură direcţie, în timp ce creăm ceva cu propriile mâini.

Ultima componentă care este în lucru acum este cea de portal online unde în curând vom avea atât un magazin online, cât şi o secţiune de învăţare online, oferind astfel oportunităţi de implicare şi celor care nu pot veni la evenimentele noastre, însă care vor să facă parte din comunitatea noastră.

Cu cine lucraţi? Care sunt partenerii voştri?

Project Oi nu ar exista fără parteneriate, fie ele şi punctuale, astfel încât fiecare invitat la şezătoare, fotograf voluntar, designer naţional sau internaţional care îşi oferă serviciile pro bono sau proiect de economie sociala contribuie la ce este Project Oi. Chiar şi vouă vă mulţumim pentru că promovaţi munca pe care o facem.

Când aţi avut prima expoziţie a colecţiei?

Primele produse marca Project Oi au debutat la târgul Made in RO. Standul nostru de acolo ne-a dat oportunitatea să interacţionăm cu participanţii la târg pe care i-am invitat să ne cunoască mai bine la şezătorile urbane, să dăm idei responsabile de cadouri de Crăciun, iar la final să ne dăm seama că suntem sold out înainte de încheierea ultimei zile de târg. A fost o experienţă foarte faină pentru care suntem foarte recunoscătoare!

Când şi cum va fi următoarea expoziţie?

Suntem în proces de creare a primei colecţii oficiale marca Project Oi. Avem deja prototipuri de modele, avem produsele de semnătură pe care le-am testat la târg şi avem câteva întreprinderi sociale gata de acţiune. După ce ne-am ales furnizorul de lână, acum urmează sa demarăm proiectul în sine. Sperăm că partea de producţie să se întâmple în primăvara aceasta şi să începem distribuţia în toamnă.

Speraţi ca în viitorul apropiat să vă susţineţi financiar din acest proiect?

Sperăm ca în viitor să putem atinge cât mai mulţi beneficiari! Nici una din noi nu avem ca motivaţie partea financiară în proiect, iar momentan toţi colaboratorii, inclusiv noi, lucrăm pe bază de voluntariat. Project Oi a fost gândit ca o pârghie pentru a face bine cât mai multor femei aflate într-o situaţie de vulnerabilitate. Evident că vrem să extindem proiectul, astfel încât va trebui la un moment dat să investim şi în angajarea unor persoane care să se ocupe de asta, însă momentan dorinţa noastră este de a întoarce profitul în dezvoltarea proiectului.

Cum arată o şezătoare urbană? Ce se întâmplă acolo? Claudia vorbeşte-mi puţin despre subiectele primelor Şezători şi ce speri să se întâmple anul acesta.

##SezatoareaUrbana este construită în jurul unei teme. Primele patru ediţii au abordat subiecte variate de la cum ne măsurăm viaţa, la decoraţii cu plante, alăptare sau cadouri responsabile. Am tricotat bentiţe, botoşei sau fulare pe încheietura mâinii şi ne-am testat creativitatea şi cu croşetatul de obiecte funcţionale cum ar fi coşurile din bumbac reciclat. Cine vine la şezătoare, trebuie să se aştepte la câteva ore de creativitate şi discuţii interesante, facilitate de un invitat. Frumuseţea este că fiecare participant contribuie cu ceva, astfel încât fiecare eveniment e unic, iar la final nu plecăm doar cu un produs bine realizat, ci şi cu experienţe care ne îmbogăţesc.

Ioana, care a fost răspunsul femeilor din întreprinderile sociale cu privire la proiectul vostru?

La prima sesiune de pregătire a fost interesant să vedem cum doamne care evitau oarecum contactul cu noi la început au plecat la final cu zâmbetul pe buze când au văzut ce au realizat ele cu propriile mâini! Credem că există şi o componentă terapeutică în aceste activităţi, astfel încât ne bucurăm când prin aceste ateliere putem să încorporăm şi un element de relaxare şi concentrare.

Cine vă face designul (tiparele) după care se lucrează colecţia?

Momentan lucrăm cu un designer scandinav, Ellen Holk, precum şi cu un artist local, Dan Pierşinaru. În acelaşi timp, amândouă ne aducem aportul pe partea de design de produs şi vrem să fim flexibile la ideile celor cu care lucrăm, pe viitor.

La ce alte categorii de femei vulnerabile vă mai gândiţi pentru viitor?

Momentan ne concentrăm pe supravieţuitoarele traficului de persoane, însă pe viitor ne gândim la includerea altor astfel de categorii sociale, precum tinere care ies din sistemul social de stat, femei care ies din situaţii de violenţă domestică, mame singure sau pensionare. Beneficiare există foarte multe, însa e important să găsim cea mai bună formulă în care să putem oferi ajutor.

viewscnt

Articole recomandate