Trends

Designeri pentru bebeluşi: Cât de departe poate merge ştiinţa pentru a crea „omul perfect”?

Share pe Facebook

Vrem să-i dăm copilului tău cel mai bun start posibil” explica frumos genetician în filmul Gattaca părinţilor care păşeau în clinica lui. „Avem deja destule imperfecţiuni. Copilul tău nu mai are nevoie de altele. Reţine că acest copil este de fapt ce eşti tu. Pur şi simplu, ce e mai bun din tine. Ai putea să concepi natural de o mie de ori şi nu vei ajunge niciodată la acest rezultat”.

Cu acţiunea plasată în viitorul apropiat, filmul descrie o lume mai bună în care părinţii sunt încurajaţi să determine materialul genetic al copiilor lor de dinainte de naştere. Este o viziune distopică deoarece cei născuţi fără ajutorul tehnologiei sunt supuşi unei discriminări dure.

La două decenii după lansarea acestui film, ne întrebăm cât din subiectul filmului era de fapt ficţiune.

Săptămână trecută, după cum anunţă The Telegraph, un grup de oameni de ştiinţă influenţi au concluzionat că ar putea fi „moral admisibilă” ingineria genetică a embrionilor umani.

Într-un raport al Nuffield Council on Bioerhics s-a deschis o uşă către o viitoare schimbare a legi ce le permite părinţilor să editeze ADN-ul pentru „influenţarea caracteristicilor genetice ale copilului lor”. Şi, chiar dacă ideea principală ar fi pentru prevenirea moştenirii unor boli genetice, oamenii de ştiinţă nu exclud nici cosmetizările fizice precum modificarea ADN-ului în legătură cu înălţimea copilului, culoarea ochilor sau a părului.

În timp ce există încă incertitudini cu privire la tipurile de lucruri pe care editarea genomului le-ar putea atinge, am ajuns la concluzia că utilizarea potenţială a editării genomului pentru a influenţa caracteristicile generaţiilor viitoare nu este chiar atât de inacceptabilă”, a declarat profesorul Karen Yeung, şeful de catedră al Nuffield Council.

Există, evident şi avertismente: în principal, folosirea „intervenţiilor de editare a genomului” vor fi acceptate etic doar dacă vor avea ca scop „siguranţa şi concordanţa cu bunăstarea viitoarei persoane” şi nu vor duce la „creşterea dezavantajelor, a discriminării şi divizării în societate”.

Cu toate acestea, nu toţi s-au simţit liniştiţi. Dr. David King, director al Human Genetics Alert, ce se descrie ca un paznic al interesului public, avertizează asupra unui sistem cu două tăişuri în care cei care nu-şi permit intervenţiile de editare a genomului, vor avea de suferit.

Profesor Robert Winston, un reputat expert în fertilitate, britanic, spune că acest proces de dezvoltare ar trebui să ridice semne de îngrijorare: „Nici una dintre aceste proceduri nu sunt absolut garantate, nu sunt predictibile, ceea ce înseamnă că dacă alterezi ADN-ul, nu ştii ce se va întâmpla după. Şi este ireversibil”.

În plus, este mai degrabă nefolositor, a adăugat el, din moment ce părinţii pot folosi procesul de screening foarte sigur sau PGD (diagnosticul genetic pre implantaţionar) ceea ce le permite celor cu boli genetice în familia să evite transmiterea acestora copiilor lor.

Editarea genetică a embrionului uman este permisă timp de 14 zile, de către legea britanică şi strict în scopul cercetării. Embrionul nu poate fi implantat în uter şi trebuie distrus după aceste teste.

Însă, în anii ce urmează, toate acestea s-ar putea schimba. În raportul său, Nuffield Council a solicitat cercetări suplimentare în ceea ce priveşte tehnicile de editare genetică, cum ar fi Crispr, o unealtă dezvoltată în urmă cu şase ani şi care acţionează ca o foarfecă ce taie ADN-ul rău şi în înlocuieşte cu un cod sănătos.

Această unealtă este permisă în alte state şi se foloseşte doar pentru a preveni transmiterea unor mutaţii genetice sau a unor afecţiuni. Însă, discuţiile merg de aici încolo pe o pantă alunecoasă deoarece se pune problema dacă este ok să luptăm contra naturii. Astfel, specialişti din toate colţurile Europei şi-au dat cu părerea, însă nimeni nu poate garanta cu certitudine că Crispr poate trece de nivelul de cercetare în laborator.

viewscnt

Articole recomandate