Interviuri

Adam Kubota, contrabasistul trupei Postmodern Jukebox: „Ideea e să cauţi o piesă pe care toată lumea o cunoaşte şi schimbi percepţia despre acea piesă în mintea publicului”

Share pe Facebook

Adam Kubota este contrabasistul trupei Postmodern Jukebox, care va concerta la Sala Palatului pe 29 martie. Ce e Postmodern Jukebox? E aproape imposibil să nu fi auzit de acest band format din numeroşi artişti a căror muzică a devenit virală pe internet. Piesele lor – cu milioane de vizualizări pe YouTube – sunt coveruri după piese celebre, dar sunt piese lucrate în stil uşor vintage, cu accente de jazz şi swing. Trupa a fost înfiinţată de Scott Bradley, cel care a avut ideea primului video filmat chiar în sufrageria sa. De atunci până acum Postmodern Jukebox a devenit un fenomen internaţional, o formulă în continuă schimbare, care reuneşte pe scenă cântăreţi, instrumentişti, dansatori în spectacole care seamănă cu petrecerile vintage.

În interviul telefonic cu Adam Kubota (mai mult o discuţie prietenească despre muzică şi pasiunea pentru acest proiect), am aflat că este pasionat de sailing şi chiar a petrecut o săptămână pe mare vara trecută – alături de prieteni români. „Am multă apreciere şi dragoste pentru români”, mi-a mărturisit el.

Aţi concertat în România anul trecut, cum ţi s-a părut?

Am fost în România anul trecut, am concertat tot la Sala Palatului. A fost un show minunat, a venit multă lume la concertul nostru şi ne-am simţit bine, ne-am distrat bine atunci. Ne-a plăcut foarte mult Bucureştiul, este un oraş foarte-foarte frumos, cu o arhitectură uimitoare, aşa că ne place faptul că revenim aici.

Eşti unul dintre cei mai „vechi” membri ai trupei PMJ. Cum vezi acum începuturile band-ului? V-aţi imaginat atunci că va avea asemenea succes  formula asta?

Ca să fiu foarte sincer, cred că atunci când primele video-uri au devenit virale, m-am gândit „ok, poate iese ceva de-aici”. Am avut 1 milion de vizualizări, ştii? Şi ne-am gândit, „ok, poate că vom face câteva concerte”, dar totul a continuat să crească, iar numărul vizualizărilor tot creşteau - erau video-uri care aveau 10-11 milioane de vizualizări, iar oamenii ne tot întrebau când o să pornim în turneu. Iar când s-a ivit oportunitatea să plecăm în turneu am investit mult în crearea unui show extraordinar. Avem artişti minunaţi pe scenă, cântăreţi extraordinari, muzicieni extraordinari, voci talentate din muzica pop, dansatori de excepţie… Şi am creat un „vibe” vintage. E mult mai mult decât un concert, e ca o petrecere vintage. Seamănă cumva cu ceea ce făceau „The Rat Pack” (grupul în care a performat Frank Sinatra, n.r.). Cei care vin la concerte se îmbracă frumos, vintage chiar, sunt grupuri de dansatori care cumpără bilete şi vin să danseze la concertele noastre printre rândurile din sală. E mult mai mult decât un show în care se dansează, e mai mult decât faptul că sunt artişti minunaţi pe scenă. Totul se transformă în ceva foarte special.  

Ai vorbit despre video-urile virale şi despre fenomenul PMJ pe YouTube. Cum ajungeţi la atâtea vizualizări? Se poate spune că aveţi o reţetă de „viral”?

(râde) O reţetă a viralului…. Cred că e bine să începi cu ceva foarte cunoscut publicului şi să spui ceva noi legat de acel lucru, de acel cântec. Să încerci să găseşti o nouă modalitate de a interpreta acea piesă. Dacă luăm, de exemplu, „All about that Bass”, veţi vedea că are un anume „twist” această piesă. La bază este un cântec despre „booties” (despre forme languroase, n.r.), dar noi l-am transformat într-o piesă de jazz, care se cântă cu un contrabas, am focusat totul pe contrabas, deci am schimbat cumva sensul piesei.

Ce vreau să spun e faptul că trebuie să cauţi o piesă pe care toată lumea o cunoaşte şi schimbi percepţia despre acea piesă în mintea publicului. Şi cred că astfel de lucruri plac oamenilor şi le place să le împărtăşească şi cu alţii, să dea „share”.

Cântaţi piese atât de diferite, din genuri diferite, pentru publicuri cumva diferite. Totuşi, ce uneşte publicul vostru, care este numitorul comun?

Oh, cred că oamenii, pur şi simplu, iubesc muzica, şi oamenilor le plac muzicienii adevăraţi. Le place să vadă artişti care cântă live la instrumentele lor şi care chiar se pricep la asta. Noi cu toţii venim din zona spectacolelor live, acesta este background-ul nostru. Cu toţii am avut concerte şi spectacole în întreaga lume şi am performat pe scene pentru o lungă perioadă de timp înainte să ne adunăm în acest proiect care propune publicului piese pe care le ştie. Şi cred că oamenii vin să vadă artişti cu adevărat talentaţi. Nu lucrăm cu negativ, cu masterizări pe computer. Oamenii aud exact ceea ce noi cântăm live în acel moment, cu instrumentele noastre şi cu vocile noastre.

PMJ are o formulă flexibilă, în care vin mereu artişti noi. Cum alegeţi muzicienii, performerii cu care lucraţi. Sau cine alege pe cine?

Aceste „întâlniri muzicale” se întâmplă în diferite moduri. Uneori alegem să lucrăm cu oameni cu care am mai lucrat de-a lungul carierei noastre în New York, sau poate auzim de cineva care este un foarte bun performer, sau poate ne recomandă cineva un artist cu care să lucrăm, pe cineva foarte talentat. Se poate spune că e vorba despre „o reţea” muzicală, e vorba de networking. În plus, o dată pe an derulăm această campanie pe care noi o numim „PMJ search”, în care postăm înregistrări PMJ, nişte track-uri fără voce, fără partea vocală, şi încurajăm oamenii să facă înregistrări cu ei înşişi cântând acele piese.

Foarte interesant!

Da, e ca şi cum am fi la „American Idol” sau ceva de genul acela. Suntem în căutare de staruri, de noi talente.

Şi cine alege piesele după care veţi lucra un cover? Scott face propunerile? Sau propuneţi cu toţii?

Cred că e mai mult o colaborare. Scott Bradley, care este iniţiatorul PMJ, are mereu în minte piese pe care crede că ar fi bine să le cântăm, piese pe care lumea le ştie şi pe care ar fi interesant să le lucrăm. Dar, adesea, vocaliştii propun piese care le plac şi pe care şi-au dorit dintotdeauna să le cânte, au o anumită idee despre modul în care ar trebui lucrată piesa, o piesă care înseamnă ceva pentru ei. Aşa că e un mix între ceea ce credem că ar plăcea publicului, piese pe care am putea să le transformăm în ceva diferit, interesant şi ce am putea să scoatem din ele, astfel încât să spună ceva mai mult decât spune deja publicului.

Cum reuşiţi să vă adunaţi cu toţii pentru turnee şi pentru concerte, pentru că sunteţi atât de mulţi! De fapt, câţi sunteţi pe scenă la un concert în turneu?

De data asta suntem în jur de 14 -15 oameni pe scenă. Totul ţine de o programare foarte bună, pentru că sunt oameni care vin şi pleacă din turneu, schimbăm formula tot timpul. Anul acesta avem două distribuţii pentru acest turneu. Schimbăm formula pentru că suntem foarte mulţi. E mai mult decât un „band” obişnuit, e un concept. Şi avem destui artişti talentaţi cu care lucrăm, care cunosc piesele, ştiu foarte bine stilul PMJ şi asta ne permite să avem două distribuţii. Anul trecut, în turneul european, am avut o singură distribuţie şi a fost mai dificil. E destul de greu să trăieşti într-un autobuz atâta vreme! (râde). Iar artiştii sunt încântaţi să lucreze aşa. Mulţi dintre membri nu au mai fost în România până acum, vom merge în Serbia, în Croaţia… şi trupa e foarte încântată să vadă aceste locuri. Şi e cu atât mai emoţionant şi incitant cu cât artiştii ştiu că vin în Europa, în locurile astea unde oamenii ne iubesc foarte tare.

La ce să se aştepte publicul din România (şi din acest turneu european) din partea voastră? Şi ce aşteptaţi voi din partea publicului?

(râde) Încerc să nu vin în turneu cu anumite aşteptări. Desigur, mă aştept ca trupa să fie încântată şi nerăbdătoare să participe la aceste show-uri extraordinare şi să se bucure. Dar oamenii, publicul este diferit în fiecare ţară. Nu poţi să ai aşteptări unitare. Fiecare ţară e diferită. E una să cânţi pentru oamenii din Scoţia, şi nu poţi, spre exemplu, să te aştepţi să fie la fel ca în Finlanda, să zicem. Culturile sunt foarte diferite, fiecare îşi exprimă dragostea pentru muzică într-un alt fel, iar noi apreciem asta. Iar în ceea ce priveşte ce ar trebui să aştepte publicul de la noi… ei bine, avem unii dintre cei mai buni performeri din lume, unii dintre cei mai buni cântăreţi, dansatori, instrumentişti, oameni care au avut spectacole pe Broadway, care au cântat în cele mai bune cluburi de jazz din New York, oameni care au participat la „American Idol”. Veţi vedea virtuozitate, dragoste pentru muzică şi pentru ceea ce facem fiecare pe scenă. Asta îmi spune lumea mereu după spectacol: „a fost aşa de bine, a fost mult mai mult decât mă aşteptam, mult mai mult decât un concert şi se vede că voi cei de pe scenă iubiţi ceea ce faceţi si vă simţiţi bine făcând ceea ce faceţi”. Şi cred că acesta este motivul pentru care canalul nostru de YouTube este atât de popular şi cred că de aceea spectacolele noastre live sunt atât de apreciate.

Contrabasistul Adam Kubota, în concert

Ţie ce cover ţi-ar plăcea să cânţi şi n-ai avut ocazia până acum? Ai o preferinţă personală?

Pff, eu personal? Oh, doamne! Mie mi-ar plăcea să fac un cover după Björk, pentru că sunt un mare fan Björk. Dar nu ştiu dacă se poate lua în calcul, va trebui să găsim o vocalistă care să vrea să cânte o piesă de-a lui Björk. Aaa, şi ce mi-ar plăcea să mai fac – tema muzicală din „Dr. Who”. Şi asta s-ar putea să se întâmple curând.

Ce ţi-ar plăcea să vizitezi în România şi n-ai apucat să vezi anul trecut, dacă ai avea timp?

Mi-ar plăcea să văd mai multe locuri din Transilvania. Am uitat numele localităţii, dar era un oraş din patrimoniul universal.

Sibiu?

Da, Sibiu. Am fost acolo şi a fost minunat. Acolo am vizitat un complex tradiţional, cu case ţărăneşti, ne-au gătit felul de mâncare excepţionale afară, la foc… A fost una dintre cele mai frumoase zile pe care le-am avut în turneu. Şi mi-ar plăcea să mai văd locuri din Transilvania. Dar, din păcate nu avem timp, cântăm în Bucureşti. Dar ne place foarte tare şi Bucureştiul. Sunt deschis la recomandări pentru locuri din oraş… şi, de asemenea, mi-ar plăcea să mai beau nişte ţuică! (râde).

O ultimă întrebare… pentru că vă numiţi Postmodern Jukebox, iar unui jukebox (tonomat) îi ceri piese… V-aţi gândit vreodată să acceptaţi propuneri din partea publicului – pe YouTube sau la concerte?

Da, desigur! Suntem mereu atenţi şi citim comentariile de pe canalul de YouTube. Multe dintre coverurile noastre au venit din sugestiile publicului, ale celor care ne urmăresc video-urile. Scott are un astfel de comunicări cu publicul şi pe Instagram, aşa că suntem mereu în legătură cu publicul nostru. 

Detalii despre concertul Postmodern Jukebox din 29 martile, de la Sala Palatului şi despre bilete găsiţi pe pagina evenimentului sau pe events.ro

viewscnt

Articole recomandate