Interviuri

Sonia Argint Ionescu:„Stilul meu de viaţă cred că este unul echilibrat, fără extreme.”

Share pe Facebook

Televiziunea, stilul de viaţă sănătos, sportul şi familia o definesc pe Sonia Argint Ionescu. Are planuri măreţe şi o energie debordantă cu care vrea să le ducă la bun sfârşit. Mereu pe drumuri, mai lungi sau mai scurte, Sonia are însă un partener de nădejde, o maşină care îi oferă confort şi siguranţă...

Eşti cunoscută pentru stilul tău de viaţă sănătos. Sunt şi reguli de la care te abaţi?

Stilul meu de viaţă cred că este unul echilibrat, fără extreme. Sunt un om care îşi cunoaşte destul de bine organismul şi îl ascultă. Aşa că, în momentele în care simt nevoia să mănânc ceva, o fac fără ezitare. Dar în nişte cantităţi rezonabile. La fel se întâmplă şi cu sportul. Atunci când sunt obosită, când simt că aş trage de mine inutil, aleg să nu fac sport. Tot organismul, trup, minte şi suflet, au nevoie de pauze. Iar eu acord aceste momente de respiro atunci când este nevoie. Deci da, am o regulă şi anume să mă abat de la reguli din când în când. 

Ai o emisiune despre sănătate la postul public de televiziune. Care a fost cea mai mare satisfacţie pe care ţi-a dat-o acest proiect?

Satisfacţia cea mai mare este că titlul emisiunii ”Vreau să fiu sănătos” este deja o marcă, la creşterea căreia am lucrat personal foarte mult.

Cum arată o zi din viaţa ta?

Zilele mele sunt destul de diferite datorită faptului că am o activitate care îmi permite să îmi aranjez mare parte din treburi după cum vreau. Desigur, am filmările şi emisiunea în limba germană care sunt elemente fixe în timpul săptămânii. Dar restul este flexibil. Trăiesc luxul de a mă trezi ceva mai târziu. Dar există şi reversul medaliei deoarece compensez cu ore de muncă noaptea, când am linişte în jurul meu. În rest, petrec aproape zilnic timp cu copiii mei, cu soţul meu, fac sport, citesc, ascult muzică, răspund la mailul, scriu, am întâlniri, conduc... mult.

De exemplu, astăzi am reuşit să ajung la timp la ora de yoga (09:00) apoi am revenit acasă pentru a mă pregăti sa merg la un eveniment de zi la care confirmasem prezenţa cu ceva timp în urmă. După eveniment am fugit cu noul XC60 la o întâlnire de business pentru a stabili câteva detalii pentru o gală pe care urmează să o prezint în luna decembrie. De la punctul A la punctul B ajung desigur cu maşina şi ca să mă relaxez ascult muzică. Fie clasică, fie jazz, fie ceva ce se poate cânta. Şi îmi place să ascult destul de tare. Aşa că pentru mine un sistem audio performant în maşină este esenţial. După prânz, am recuperat copilul mic de la şcoală şi pe drum am stat cu el de vorbă despre cum a decurs ziua lui, despre ce lecţii are de făcut, despre colegi. L-am lăsat şi am fugit către piaţă pentru că şi asta este parte dintre activităţile mele de rutină. Îmi place să cumpăr multe fructe şi legume, iar ele trebuie luate la două trei zile. Am ajuns apoi acasă, am pregătit ceva de mâncare, iar apoi am continuat activitatea cu două ore de răspuns la mailuri.

Cum arată meniul tău zilnic?

Micul dejun este mai degrabă o masă de prânz, dacă este să ne luăm după ora la care îl iau (în jur de 12:00). Mănânc fie un iaurt grecesc cu granola făcută de mine şi fructe proaspete, fie o omletă cu avocado şi brânză de capră. Următoarea masă este de cele mai multe ori în oraş când aleg o salată mai consistentă sau, din când în când, un preparat cu carne.

Cât de important este sportul pentru sănătate? Cât şi ce sport faci?

Fac sport aproape zilnic. Sportul este pentru mine un moment de pauză, de evadare, de terapie mentală. Cine face sport cu consecvenţă ştie exact la ce mă refer. Precum expunerea la lumină, râsul sau sexul şi sportul stimulează secreţia de endorfine, hormonul fericii. Mai mult ca sigur acesta este unul dintre motivele pentru care mă vedeţi atât de des că afişez un zâmbet larg. Abia apoi vin beneficiile pentru fizic, de altfel şi ele deloc de neglijat. Merg de două, trei ori pe săptămână la pilates (o formă de mişcare care m-a cucerit pur şi simplu), alerg de două trei ori şi mai introduc o oră de yoga sau greutăţi.

Mai ai timp pentru familie? Ce înseamnă pentru tine momentele petrecute alături de familie?

Am şi timp pentru familie. Seara când ne adunăm cu toţii acasă, stăm la poveşti, la filme, râdem, ne mai şi certăm, chestii fireşti. Ce-i drept, atât eu cât şi soţul meu avem perioade mai aglomerate în care poate petrecem mai puţin timp împreună. Dar vorbim la telefon şi recuperăm în weekend. Cu copiii îmi petrec zilnic timp, acasă când facem teme sau când îi iau de la şcoală.

Ce anume din copilaria ta aplici la rândul tău în familia ta?

Relaxarea. Părinţii mei nu au pus niciodată presiune pe mine, au fost relaxaţi în educaţia pe care mi-au dat-o, nici cu şcoala nu au fost foarte stricţi şi chestia asta cred că şi eu o transmit mai departe copiilor mei. Apoi, la mine acasă se citea mult şi asculta multă muzică bună. Asta încercăm să facem şi noi acum cu copiii noştri. Să le formăm gusturile.   

Ce vă place să faceţi atunci când aveţi timp? 

Cred că timpul ni-l facem, dacă vrem. Desigur astfel de momente nu sunt nelimitate, dar ele trebuie să existe dacă vrem să ne păstrăm echilibraţi mental. Aşa că de fiecare dată când se poate ne relaxăm cu chestii simple: acasă la un film, cu prietenii la un vin sau într-o scurtă ieşire la munte sau mare.

Călătoriţi? Mergeţi şi în ţară? Care este locul preferat din România?

Da, călătorim în măsura timpului liber. Aş pleca mai des din Bucureşti, dar trebuie să recunosc că lipsa drumurilor şi perspectiva petrecerii unui timp îndelungat blocaţi pe undeva pe şosele mă cam descurajează. Până la urmă vrei să petreci cât mai mult timp într-un loc frumos, nu într-o coadă de maşini şi să respiri gaze de eşapament.

Dar una peste alta, avem locuri superbe în ţară, la mare şi la munte. Vara asta am descoperit o plajă sălbatică şi pustie, absolut genială. Dar nu vreau să o deconspir...

Îţi place să conduci?

Faptul că îmi place să conduc , precum şi maşina pe care o conduc sunt singurele motive pentru care rezist traficului din Bucureşti. Mi-am luat carnetul de conducere chiar de la 18 ani, tot de atunci am şi avut maşină. Şi cu lipsă de modestie trebuie să spun că sunt o şoferiţă nemaipomenită. Am impresionat mulţi bărbaţi cu parcările perfecte pe care le execut... cu sau fără senzori de parcare. Ehrenwort!

Care sunt atributele pe care trebuie să le aibă maşina pe care o conduci?

Sunt o fire sportivă, deci şi maşina îmi place să fie înfiptă. Desigur, apreciez dotările cât mai diverse, care îţi fac viaţa super uşoară şi plăcută la volan. De exemplu, apreciez un sistem audio de calitate pentru că în maşină ascult tot timpul muzică. Îmi place să aibă piele în interior... de culoare bej sau gri, îmi place să se deschidă şi să se închidă singur portbagajul, pentru că deseori merg la cumpărături de unde plec cu braţele pline... la supermarket şi piaţă mă refer, desigur. Dar, mai presus de toate aspectele tehnice şi estetice, cel mai mult mă interesează ca maşina pe care o conduc să îmi ofere siguranţă. Acesta a fost dintotdeauna criteriu principal după care am ales maşina. Cine mă cunoaşte de mult timp poate confirma fără ezitare că am ales doar mărci lideri în siguranţă. Uite, de exemplu, opţiunea City Safety a noului XC60, maşină pe care o conduc în prezent, este ceva ce m-a scos deja din câteva posibile neplăceri. Bucureştiul este un oraş foarte aglomerat, cu şoferi haotici şi neatenţi (pentru că vorbesc de cele mai multe ori la telefon fără să aibă căşti sau sistem hands free), care nu semnalizează sau frânează brusc şi fără sens. Practic, maşina are o viteză de reacţie mai mare decât a mea şi frânează când sesizează un pericol de tamponare. Cool, nu?

Ce nu îţi lipseşte niciodată din geantă? Dar din maşină?

Sunt minimalistă în ceea ce priveşte chestiile pe care le port după mine. Am la mine tot timpul telefonul mobil, portofelul şi ochelarii de soare. Restul sunt opţionale, în funcţie de necesităţile zilei. În maşină încerc să am tot timpul apă, şerveţele, un balsam de buze şi un baton pentru momentele când nu apuc să mănânc.

 

 

viewscnt

Articole recomandate