Tonga: Realitățile vieții de zi cu zi în paradisul Pacificului de Sud - LIFE.ro
Mergi la conținut

Tonga: Realitățile vieții de zi cu zi în paradisul Pacificului de Sud

Tonga este un grup tropical de insule situat în Pacificul de Sud. Tonga este bogată cu o cultură și o populație vibrante, iar insulele sunt cunoscute pentru frumusețea lor tropicală. În timp ce viața tonganilor s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani, încă mai sunt multe de făcut. Aceste 10 fapte despre condițiile de viață din Tonga prezintă atât luptele cu care se confruntă tonganii în fiecare zi, cât și aspectele pozitive ale vieții din țară.
Share this article

Tonga este un grup tropical de insule situat în Pacificul de Sud. Tonga este bogată cu o cultură și o populație vibrante, iar insulele sunt cunoscute pentru frumusețea lor tropicală. În timp ce viața tonganilor s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani, încă mai sunt multe de făcut. Aceste 10 fapte despre condițiile de viață din Tonga prezintă atât luptele cu care se confruntă tonganii în fiecare zi, cât și aspectele pozitive ale vieții din țară.

Calitatea apei este o problemă

Majoritatea aprovizionării cu apă dulce din Tonga este sub formă de apă subterană, colectată fie prin recoltarea apei de ploaie, fie prin extracția de calcar. Deoarece Tonga nu are un sistem coordonat și centralizat de îngrijire a deșeurilor, indivizii și comunitățile gestionează apele uzate la fața locului. Acest lucru prezintă dificultăți în monitorizarea calității apei și a canalizării, făcând tonganii susceptibili la paraziți și boli transmise prin apă.

Bolile netransmisibile sunt destul de frecvente în rândul rezidenților

Tonga obișnuia să facă față provocărilor legate de decesele cauzate de boli infecțioase, dar acum țara se confruntă cu o nouă cauză primară de deces: bolile netransmisibile. Potrivit unui raport din 2008, bolile netransmisibile au reprezentat mai mult de 70% din decesele în Tonga în acel an.

Aceste boli includ afecțiuni respiratorii și cardiovasculare, precum și cancer și diabet. Cu toate acestea, guvernul tongan a început să ia măsuri împotriva acestei probleme în creștere și a lansat recent Strategia națională pentru boli netransmisibile din Tonga, care își propune să reducă numărul de persoane din Tonga cu boli netransmisibile.

Tonganii au acces excelent la asistență medicală și medicamente

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 100% din populație are acces la îngrijire medicală și medicamente. Cu toate acestea, calitatea și furnizarea acestor spitale și medicamente poate fi o problemă în unele dintre zonele mai îndepărtate ale țării, cum ar fi în insulele exterioare.

Citește și: Cele mai mari păduri din lume. Codrii și junglele ce acoperă suprafața pământului

Tonga are o economie insulară mică, dar deschisă

Țara exportă în mare parte bunuri agricole și pește. Aceste articole reprezintă aproape 80% din totalul exporturilor Tonga. Economia Tonga se bazează, de asemenea, pe turism, deși această industrie a slăbit în ultimii ani, după criza economică globală din 2008.

Educația timpurie în Tonga este o prioritate

Aproape 95% din populația rezidentă cu copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani este înscrisă la școală. Odată ce copiii împlinesc vârsta de 15 ani, frecvența la școală scade.

În general, aproape 30% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani nu merg la școală. Odată cu aceasta, frecvența școlară a femeilor este în general mai mare decât a bărbaților.

Acest decalaj crește doar în școala secundară, unde înscrierea feminină este de 67,4 la sută și înscrierea bărbaților este de doar 54 la sută. S-a raportat adesea că, pe măsură ce îmbătrânesc, mulți băieți care pică examenele au ales să renunțe cu totul la școală și să-și ajute familiile muncind.

Locuința poate fi o problemă

Acest lucru poate fi atribuit în mare parte climei umede, tropicale și vremii severe din regiunea Pacificului de Sud. Un studiu recent a constatat că unul dintre cele mai răspândite tipuri de daune structurale aduse caselor din zonele urbane ale Tonga a fost daunele cauzate de apă, care s-au caracterizat prin creșterea mucegaiului predominant în zonele de dormit și de gătit ale caselor.

În plus, multe case sunt adesea distruse din cauza vremii aspre. De exemplu, în 2018, ciclonul tropical Gita a lovit diverse părți din Tonga, afectând aproximativ 70% din populație și distrugând complet peste 1.000 de case.

Citește și: Povestea danezului Torbjørn „Thor” Pedersen care a plecat în jurul lumii și pe care pandemia de coronavirus l-a blocat în Hong Kong, atunci când mai avea doar nouă state

Căsătoria copiilor este obișnuită

Între 2015 și 2017, în Tonga au avut loc peste 100 de căsătorii între copii. Aceste căsătorii au putut avea loc datorită secțiunilor specifice din Legea privind nașterile, decesele și înregistrarea căsătoriilor din Tonga din 1926, care permite căsătoria copiilor cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani, dacă există aprobarea părinților.

Cu toate acestea, în multe dintre aceste situații, fetele tinere sunt presate în căsătorie din cauza dorințelor părinților sau a sarcinii la adolescență. Pentru a ajuta la combaterea acestui fenomen, în 2017 a fost lansată o campanie numită „Lasă fetele să fie fete!” Campania, care este susținută de Ministerul Justiției din Tonga, speră să abroge legea care permite în prezent căsătoria copiilor în Tonga.

Aproape 60 la sută din tongani depind exclusiv de agricultură pentru hrană

Deși suprafața pentru bunuri agricole este în creștere, producția și calitatea sunt în scădere din cauza practicilor agricole nesustenabile, a dăunătorilor, a bolilor și a urbanizării în creștere. În trecut, s-au făcut încercări de a stabiliza securitatea alimentară, dar abia recent metodele s-au dovedit eficiente.

În 2015, a fost elaborat Cadrul de acțiune din Tonga pentru securitatea alimentară (TFAFS) pentru a asigura securitatea alimentară ca prioritate de vârf. TFAFS se concentrează pe combinarea unei varietăți de metode pentru a aborda securitatea alimentară, concentrându-se atât pe soluții imediate, cât și pe termen lung.

Aproximativ 25% din gospodăriile din Tonga au venituri sub pragul sărăciei

88% din populația Tonga trăiește în zonele rurale ale țării, care se confruntă cu cele mai mari rate de sărăcie și cele mai dure condiții de viață. Totuși, populația din aceste zone rurale a scăzut lent și se așteaptă să scadă cu încă 7% în următorii 30 de ani.

Cu toate acestea, acest declin poate prezenta unele probleme pentru industria agricolă din Tonga, care se poate confrunta cu deficit de forță de muncă.

Citește și: Cum ajungi să te împrietenești cu elefanții din Laos? Și cum reușești să le dai de mâncare puilor de koala din Australia sau Tasmania? De la corporatist, la călător cu Radu Ilie

Tonga are o populație relativ tânără

Vârsta medie în Tonga este de doar 23 de ani, iar mai mult de o treime din populație are 14 ani sau mai puțin. În plus, puțin peste 6% din populație are peste 65 de ani. Cu toate acestea, speranța de viață crește lent în Tonga, iar din 2017, speranța medie de viață a crescut la 73 de ani.

Sursa foto: Facebook

Share this article

Pe aceeași temă

Citește mai multe


Creșterea taxelor | Ce se întâmplă cu banii de pensii ai românilor și cu investițiile la bursă
Cu investiții totale de 23,5 mld. lei pe bursă – adică aproape un sfert din banii de pensii private ai românilor – fo...
Creșterea taxelor | Biriș pune punctul pe ”i”: Pierdem miliarde din PNRR sau supărăm mediul de afaceri?
Pus în fața unui deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul României are în prezent de ales: crește impozitele ș...
Cum se simte oboseala cauzată de cancer. Apare aproape în toate tipurile de neoplasme avansate
Cum se simte oboseala de la cancer? Oboseala este un simptom comun al cancerelor avansate, însă acest tip de oboseală...
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu
Asociația Caritas Alba Iulia, despre reforma sistemului de asistență socială: Serviciul social nu e muzeu Sectorul fu...
Animalul de companie are o respirație urât mirositoare? Iată câteva cauze
Nimic nu se compară cu afecțiunea câinelui, cu excepția cazului în care animalul de companie are un caz grav de halit...
Cum dansează pe manele mireasa lui Oțil și nașa Roxana Ionescu. Ramona Olaru și Diana Munteanu, campioane și ele
Dani Oțil și Gabriela Prisăcariu au făcut cununia religioasă duminică, 30 iulie, la 2 ani de când au devenit soț și s...
Spune-le și altora